miercuri, 25 februarie 2009

Oameni, oameni, peste tot in jurul nostru, oameni...


Ora 05:00 in caminele din Moxa. O noapte obisnuita ca toate celelalte, petrecuta pe holurile caminului sau la cate un film in camera.
Holurile caminului ascund multe povesti, multe destainuiri care de-a lungul anilor, daca ar fi sa fie stranse, ar da mii de volume de literatura. Zic literatura pentru ca multe povesti de viata sunt impregnate in tencuiala veche a zidurilor (acoperita acum de var lavabil dat prin marinimia ASE-ului).
Si eu, ca si multi altii mi-am scris cu "vorbe" pe pereti multe povesti. Multe lucruri aflate la ceas tarziu in noapte, multe lectii de viata, dar sa nu uitam si de mondenitati :D
Am ajuns la concluzia ca multi din jurul nostru intra in viata noastra si ies la fel de repede cum au si intrat. Mi-e frica insa sa ma gandesc ca unele persoane care au o anumita insemnatate in viata ta pot iesi la fel de usor precum au si intrat. Insa frica tinde sa devina certitudine. Cumplit.
Insa, nimic nu e mai bine decat atunci cand pe scoarta cerebrala ti se intipareste certitudinea si stii ca orice ai mai face nu te poti lupta cu morile de vant si iei lucrurile ca atare. Te gandesti totusi ca daca cineva acolo sus te iubeste va face in asa fel incat sa iti fie bine cu sau fara oameni langa tine.
Omul = Fiinta superioara, sociala, care se caracterizeaza prin gandire, inteligenta si limbaj articulat, iar din punct de vedere morfologic prin pozitia verticala a corpului si structura piciorului adaptata la aceasta, mainile libere si apte de a efectua miscari fine si creierul deosebit de dezvoltat.
Corecta definitia, nu? Corect. ;)
Pentru colegul meu care e cam lipsit de contactul cu realitatea sa stii ca si astea fac parte tot din lumea in care traiesti. Just for the record. ;)
Omul este visul unei umbre.
C.I.

Niciun comentariu: