luni, 30 martie 2009

Se intampla in Romania anului 2009... Ce dragutz...


Locatie: Bucuresti;

Anul: 2009;

O dimineata obisnuita de facultate, cu trezitul la ora 7 fara ceva... Pana aici, bineinteles nimic ciudat.

Iata insa ca vine momentul plecarii spre facultate atat pentru mine cat si pentru toti ceilalti colegi de-ai mei.

Eu si cu inca 11 colegi suntem norocosi sa avem parte de un drum linistit catre facultate, insa o colega de-a mea a intalnit peripetii pe drum: o familie, respectabila probabil, isi transporta o ruda cu metroul. Problema care incurca acum vine: ruda era moarta. :D Poate va vine sa radeti, asa cum mi-a venit si mie cand am auzit povestea pentru ca am trecut de mult de faza in care sa vad ca in Romania chiar se poate orice.

Da, la ora 8 dimineata, in sttatia Obor, o familie isi transporta o ruda decedata (de sex feminin) cu metroul. Transportul se realiza intr-un scaun obisnuit de bucatarie, inconjurat de rudele imbracate in haine potrivite pentru aceasta ocazie si anume negre. Probabil ca probleme prea mari nu au intampinat cand au trecut de garda de la metrou, pentru ca toti slabanogii aia sau toate femeile trecute de vreo 50 ani care reprezinta o anumita autoritate, nu s-au sinchisit sa faca ceva. Bine ca autoritatile, in general, isi arata coltii si puterea in cu totul alte cazuri. Dar asta e alta poveste pe care nu o suport, dar care am mai tratat-o in acest blog. Si daca probleme nu au intampinat din partea gardienilor, uite ca au intampinat din partea tehnicii moderne, care presupune ca trebuie sa fii viu ca sa o folosesti: coarnele de acces la / in metrou le-au dat rudelor raposatei cel mai mult de furca. Scaunul trebuia ridicat prin aer cu tot cu raposata in el. Nu-i asa ca e interesant ce se intampla la noi??? Nu va place???

Iata ca UE ne interzicea acum ceva vreme sa sacrificam porcii de Craciun prin injunghiere, dar nu se uita nimeni ca am ajuns sa transportam mortii cu metroul. Intelegem ca e pe sub pamant si ca ar fi un ultim antrenament pentru vecie, dar totusi... sa nu exageram chiar pana aici.

Intamplarea de fata a fost patita de o colega de grupa de la facultate, care a ajuns la cursuri stupefiata si i-a luat ceva pana sa ne povesteasca ce minunatii a intalnit ea in timp ce consuma serviciile Metrorex.

Moartea e savoarea existentei!

C.I.

marți, 24 martie 2009

Cu intarziere... dar cu aceeasi scarba



Stiu ca asta s-a intamplat cu ceva zile in urma, insa acum am avut ocazia sa vorbesc despre...
Se face ca la noi in Romanica, s-au gandit niste scelerati mintali in adevaratul sens al cuvantului, sa faca mici modificari la Codul Civil si anume:
Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP) a atras marţi atenţia asupra unei prevederi din proiectul noului Cod civil, care, în opinia acestei ONG, ar împiedica difuzarea emisiunilor de pamflet politic. „O altă atingere adusă vieţii private este considerată: utilizarea numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană în alt scop decât informarea legitimă a publicului” (art. 80 litera i). Din această prevedere înţelegem că o emisiune de tip pamflet politic şi social cum ar fi „Divertis Show”, „Cronica cârcotaşilor”, „Mondenii” nu mai pot avea loc pentru că folosirea asemănării cu un prim-ministru sau preşedinte nu mai sunt posibile”, consideră AMP într-un comunicat difuzat marţi.
Citat Cotidianul, 18 martie 2009.
Daaa... deci intr-o tara libera, moderna, EUropeana, civilizata, asa ceva este posibil. Ba, deci astia nu sunt zdraveni deloc. Cum nu le convine cand mai rade unul sau altul de ei, cum intervin la latura legislativa. Este adevarat ca ei au puterea asta, dar, fir-ar ea a dracului de putere, nu noi le-am dat-o? Cand au vazut si ei ca asta ne mai bucura si pe noi romanii, s-au hotarat sa ne taie si macaroana asta. Cum sa faci asa intr-o tara EUropeana??? Cine dracu' sunt ei ca sa te ingradeasca in halul asta? Sunt Dumnezeu pe pamant??? Fi-le-ar puterea de cap sa le fie ca tot noi le-am dat-o... Aici intr-un fel sau altul ne-o platesc, insa nu cu aceeasi moneda cu care i-am investit noi in putere.
A inceput de mult timp sa mi se faca scarba de ceea ce vad in jurul meu, insa vad ca astia tin mortis sa ni se ia de tot de tara asta... Cat o sa mai furati ma din ea??? Cat o sa mai faceti ce vreti voi din ea??? Cat a facut si Ceausescu, doar pana ce a murit. Inca nu i s-a luat romanului chiar de tot, dar nu mai e mult pana atunci... tare va mai meritati soarta lui Ceausescu... TOTI, TOTI, TOTI. Va puteti numi orice, numai oameni nu. Animale, scarbe, jigodii, lepre si lista poate continua la nesfarsit. Nu mai e mult si pana si amaratele astea de idei liber exprimate pe o pagina de internet vor deveni istorie. De ce? Pentru ca atenteaza la imaginea bravilor nostrii conducatori, pentru ca asta sunteti: o imagine, fara fond. In spatele imaginii pute de iti stramba nasul. Sa va fie rusineeeeeeeeee... o sa ajungem o tara in care sa ne fie frica sa mai deschidem ochii dimineata pentru ca si asta va fi ilegal. Nu mai vorbesc aici despre legea lu' "Big Brother", ca scarba imi va provoca voma... si mi-e mila de laptopul asta.
Romanului ii este scarba si de umbra lui.
C.I.

luni, 23 martie 2009

De atat de mult timp...


De atat de mult timp nu am mai scris pe blogul asta... nu am mai avut nici timp, nici chef, nici inspiratie... viata e mai monotona decat mi-as fi inchipuit.
Si cu toate acestea, tot mai am ocazia din cand in cand sa mai ies cu colegii, prietenii, la cate o cafea, un suc, o bere...
In seara asta, o duminica linistita si plina de aceeasi plictiseala caracteristica vietii mele, iesiram si noi intr-o cafenea, bar... nici nu stiu cum sa ii spun: Aromaroma. Un loc foarte tare. Un loc extraordinar de linistiti atat ca si locatie cat si ca atmosfera. Situat pe vechile stradute ale batranei capitale, intr-o curte veche, cu usi grele care te introduc intr-o anumita stare inca de cand incerci sa intrii. Lumina obscura, muzica in surdina, ritmuri orientale, muzica de linistire. Chiar daca totul mi se parea plictisitor la inceput, dupa un vin fiert, o prajitura si o alta portie de vin fiert, totul se leaga. Te calmeaza si te smulge cu totul din lumea monotona in care esti nevoit sa iti duci viata oricum grea.
Am mai iesit eu printr-un clubulet, printr-una, printr-alta... dar aici e printre acele locuri in care simti o diferenta. Mi-a placut foarte mult....
Dupa un pahar de vin fiert, ai impresia ca iti vine sa dai afara din sentimente si din ceea ce simti ca vrei sa faci... dar daca nu continui...
Scriind asta, mi-a venit in cap un cuvant dureros pentru cei care nu inteleg anumite situatii: ipocrizia...
Nadejdea este al doilea suflet al nefericitului.
C.I.

marți, 3 martie 2009

Oamenii ce te inconjoara...


Articolul asta l-am scris intr-o zi de mirare crunta... Chiar daca vezi multe in ziua de azi si nimic nu te poate lua prin surprindere, uite ca mai sunt situatii la care nu te astepti chiar daca sunt la ordinea zilei.

Se intampla in jurul nostru in fiecare zi, in fiecare ora... Oamenii care te inconjoara sunt alcatuiti din multe parti. Mai rau este cand descoperi tarziu parti care te lasa cu gura cascata. Acei ochi care te privesc dar care tu nu ii vezi...

Traim intr-o lume in care ne place ca toti sa ne zica toate problemele lor in fata fara sa ne "menajeze". Asta ar trebui sa fie o anumita urma de civilizatie: vorba sincera.
Mi s-a intamplat zilele astea sa aflu ca stau langa oameni, de vreo 4 luni, si nu i-am cunoscut deloc asa cum trebuie. Fiecare om isi afiseaza o anumita masca pe care o foloseste in contactul cu majoritatea interlocutorilor sai. Insa cand stai multe ore pe zi cu acei oameni, uneori, acea masca ar trebui indepartata incet, incet...
Am ajuns sa stau si sa ma intreb daca colegii mei de camera sunt intr-adevar COLEGII mei de camera. In tot timpul asta de cand m-am mutat in acest loc'sor am incercat sa fac in asa fel incat toate relatiile interumane sa fie cat mai bune, placute si colegiale. Ajunsesem sa cred ca am nimerit intr-o camera cu colegi ok, insa situatia nu sta tocmai cum ma asteptam. Si cel mai rau este ca stam sub acelasi acoperis si toate "comunicatiile" sunt de forma.
Asa e lumea asta: rade om de om si dracu' de toti!
C.I.