De cand nu am mai scris pe blog, multe evenimente au intervenit si au schimbat foarte multe lucruri.
Spre exemplu, multora li s-a luat... si li s-a luat definitiv. Unora li s-a pus pata si au zis ca daca au avut tot din ce au avut nevoie, acum ce rost are sa se mai continue. Daca a fost cineva langa altcineva cand a fost nevoie, acum de ce sa se mai continue... si nu in ultimul rand, am vazut cu ochii mei adevarata existenta a lui Dumnezeu.
Toate astea s-au intamplat in "Viata de camin", o viata care iti arata multe dintre fatetele reale ale celor din jurul tau. Cu cat stai mai mult langa cineva cu atat ajungi sa il cunosti mai mult... si totusi atat de putin. Nimic nu imi mai poate schimba parerea asupra a ceea ce s-a intamplat. As putea spune ca mi-am schimbat si eu foarte mult din optica mea de viata.
Vreau doar sa spun ca cei de care m-am temut ca nu imi sunt alaturi, au fost mai mult decat mi-as fi inchipuit, iar asta nu poate sa insemne decat o prietenie cu adevarat curata si pura. Langa mine au ramas cei care mi-au inteles cel mai bine modul meu de a fi si daca nu au fost de acord cu ceva au incercat sa schimbe: si au reusit. In ultime vreme, am castigat o avere imensa, fara de care firea umana nu prea poate trai usor: prietenie si afectiune. Dorinta de a fi integrat social, il face pe om un mare "pescar" de alti oameni. Dar ca orice pescar, nu prinde mereu prada pe care si-o doreste, iar cand acest lucru apare, arunca inapoi ce nu ii este de folos.
Sunt convins ca multi vad cu totul altfel prietenia. Insa nu trebuie sa omita faptul ca "prietenul adevarat la nevoie se cunoaste". Iar asta nu e o vorba spusa la plesneala. De asta sunt extrem de convins acum, mai mult ca niciodata.
Prietenia este una din mangaierile vietii!
C.I.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu